vineri, 5 octombrie 2018

Plouă

Plouă
 Letiția Adela

Și parcă, îmi fulgeră-n suflet
O umbră, la capăt de lume
E rece-n mormântul uitării,
Dar nu-mi este teamă.

Și parcă-n uitare se-aprinde
O noapte, cât luna de plină
Și-și trage în mine zăvorul,
Dar nu-mi este moarte.

Și parcă-s aproape de casă
O pată, atât, doar o pată,
De soare, de timp, de mirare...
De apă de ploaie.

4 octombrie 2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu